„Yoga in anxietate si panica” este o clasa usor accesibila incepatorilor si celor care se confrunta cu astfel de probleme.
Cand anxietatea iese din control poate crea simptome debilitante, inclusiv ganduri obsesive, insomnie, migrene, probleme intestinale, ameteala, scurtarea respiratiei si palpitatii ale inimii. Atacurile de panica sunt forme de anxietate duse la extrem. Astfel, anxietatea experimentata cu atat de multa intensitate poate submina drastic calitatea vietii, sanatatea si starea de bine.
Yoga in anxietate si panica – cum poate ajuta
Yoga poate ajuta in caz de anxietate prin multiple cai. Ea ofera tehnici specifice ce pot reduce simptomele, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Datorita focusului pe interiorul fiintei, yoga te poate ajuta sa ajungi dincolo de suprafata anxietatii. Apoi, putem realiza ce anume o poate declansa, cum ar fi conflicte nerezolvate sau ganduri obisnuite frecvente.
Yoga in anxietate si panica – Respiratia
Una dintre tehnicile yoghine cheie folosite pentru a contracara anxietatea este sa ne concentram pe respiratie. Poate ca nicaieri nu este legatura dintre minte si respiratie mai evidenta ca in anxietate. In timpul momentelor anxioase, respiratia este perturbata in numeroase feluri. Poate deveni rapida si trunchiata, rigida si ingusta sau chiar sa se opreasca pentru un timp. Cand esti calm, pe de alta parte, respiratia tinde sa fie linisita si ritmica.
Unele persoane care sufera de anxietate sau depresie au senzatia ca nu pot respira complet. Yoga ne invata ca o modalitate de a imbunatati inspiratia este sa ne concentram pe expiratie. Invatand sa implicam musculatura abdominala pentru a elimina si mai mult aer pe expir, vei fi capabil sa inspiri mult mai profund si mai satisfacator.
Respiratia – ce se intampla fizic in corp
Respiratia in anxietate se intampla disproportionat in partea de sus a pieptului si nu implica suficient diafragma. Aceasta din urma este fasia mare de muschi care separa cavitatea toracala de organele abdominale. Cand diafragma se contracta, coboara, creand mai mult spatiu in piept si coborand presiunea din plamani, tragand mai mult aer. Yoghinii folosesc expresia „respiratie toracala” pentru a descrie respiratia rapida si superficiala si „respiratia abdominala” pentru a indica respiratia lenta, profunda, in care diafragma se misca liber.
In multe cazuri, oamenii cu anxietate au dezvoltat o forma cronica de restrangere musculara la nivelul abdomenului. Cand acest muschi se incordeaza din cauza tensiunii (sau din cauza obiceiului de „strange burta” pentru a parea mai suplu), abdomenul nu se poate misca liber si respiratia este inegala. O alta zona de incordare cronica la oamenii cu anxietate, ce restrictioneaza respiratia este la nivel intercostal. Poate dura o vreme pentru a invata sa o eliberam si sa ne bucuram de beneficiile respiratiei complete.
Din punct de vedere yoghic, respiratia optima este adanca, linistita, tacuta si egala, fara pauze semnificative. Diafragma este implicata, in timp ce muschii accesorii ai respiratiei, cum ar fi cei din gat si piept, raman tacuti. Exceptie este respiratia completa, cand aducem aer mai mult decat in mod normal. In general, respiratiile sunt pe nas.
Respiratia este o functie automata pe care o putem controla cu efort constient. Si a controla respiratia devine primul pas in linistirea unui sistem ce raspunde exagerat la stres. Expirand pe nas, prelungim expirul si ritmul respiratie incetineste. Respiratia rapida, anxioasa, de cealalta parte, serveste la mentinerea in activitate a sistemului nervos simpatic. Acesta duce la eliberarea hormonilor de stres, crescand agitatia. Unul dintre benficiile practicarii yoga in mod regulat este incetinirea ritmului respiratie, chiar si fara efort constient.
Constientizarea gandurilor
In afara de constientizarea respiratiei, yoga ne invata sa constientizam si gandurile. Poti, de exemplu, sa recunosti un inceput de anxietate, care se poate transforma in atac de panica. Astfel, poti interveni cu o tehnica de respiratie relaxanta.
O alta tehnica folositoare cand gandurile ne napadesc, recomandata de Patanjali in „Yoga Sutras”, este sa cultivam gandul opus. Aceasta ar putea sa insemne sa mutam focusul de la anxietate la lucrurile pentru care suntem recunoscatori sau la ce putem face pentru ceilalti. Dar yoga, ca terapie cognitiva, iti cere de asemenea sa constientizezi aceste ganduri negative si sa privesti onest la ce sunt. Asa poti intelege daca contribui la o situatie neplacuta prin comportament sau ganduri repetitive. Acest gen de testare a realitatii diferentiaza yoga de simpla „gandire pozitiva”.
O parte din ce poate yoga sa faca este sa reduca multitudinea de ganduri, asa zisa „minte de maimuta”. In timpul practicii yoghine se faciliteaza detasarea de aceste ganduri destul de mult timp pentru a le vedea mai clar. Aceasta include o varietate de unelte precum asanele, respiratia si constientizarea starilor interioare si exterioare.
In cele din urma, angajarea intr-o practica de yoga poate dezvolta un sentiment de speranta, pentru ca descoperi ca exista unelte pe care le poti folosi pentru a-ti schimba situatia.
Incearca si aceasta meditatie Mindfulness, o metoda rapida de constientizare a gandurilor.
Namaste!